Să nu-mi pleci

Tu să nu pleci...
Să-mi lași doar lespezile reci
Și ghimpi de flori pe frunte.
Să nu mă lași să fiu un troc
Pentru toți cei ce nu au loc
De frumusețe pe pământ,
Să nu-ți fiu cânt...
Să-mi lași viorile să-mi cânte
Un vals din dragoste fior
Să crească, și din al meu dor
Să-mi faci un pod, ca peste ape
Lumina să se spargă-n șoapte
Cu un acord.
Tu să nu-mi pleci...
În jurul de-ntuneric solitar
Tu-mi ești amnar...
Când ploaia cade-n fiecare loc
Din care-mi pleci,
Tu minte-mă că-i foc de Prometeu...
Când dezgolită-n fața ta sunt eu
Tu să nu pleci.