Întotdeauna de două ori

Renunță la orgolii când noaptea
O epuizăm în zadar cu depărtări...
Pune-mi pe strune ultimele note
Ce au rămas suspendate în aerul încremenit
Într-o jumătate de zbor,
Și cântă-mă.

Am obosit să culeg în palme
Rămășițele umbrei tale
Din chenarul ușii scăldate în raze de soare
La care întotdeauna
Numai tu bați de două ori
Și intri.

Ia-mi neliniștea în brațe
Așază-te în fotoliu, fă-te comod,
Și taci toate cuvintele.
Eu o să te servesc
Cu un ceai dulce de pelin.

Hai să obosim noaptea de noi
Și poate mâine, când mă vei recunoaște,
Vom pune pe note o pasăre
Și îi vom cânta din toate tăcerile tale
Un cântec.