Turn

Îmi zidesc gândurile metodic,
Folosesc adeziv de speranță
Și câteva picături de apă vie...
Sper să se prindă.

Pun agale o idee despre oameni,
Jos, la bază, ca temelie
Și repede un gând temător
Despre "dacă nu suportă greutatea?"

Și, pe rând, adaug repetatele iluzii
Despre fluturi și soare, în cerc
Pun deasupra rapid un strat de păreri,
Să nu cumva să se năruie totul.

Mă dau un pas înapoi,
Printre stele,
Și îmi privesc opera...
Doamne, cât de departe sunt de Cer!

***

 Deși am militat toată viața împotriva violenței, încep să cred că o palmă peste ochi dată unora când erau mici ne-ar fi salvat de problemele sociale actuale