Cabaret

Cu tine, mi-am făcut în suflet o sală de spectacol.
În fiecare zi, mortal, dărâmi orice obstacol
Și-aștepți cu sala goală aplauze nebune,
Ovații fără număr și zumzet în tribune.

Femeie de serviciu, eu mătur coridoare
De resturi de iluzii, odoare de splendoare,
Te las să-ți numeri teancul de cuceriri discrete
Și-ntorc pios icoana cu fața la perete.

De vise și de planuri, mersi, am tolba plină,
Aș vrea să-ți văd tupeul și ziua, pe lumină,
Când soarele răsare, atunci eu sunt stăpână,
În jocul cu realul, sunt vrabia din mână.

Nu mă vrăjești cu ochii și mierea de pe buze...
În fața mea trădarea nicicând nu are scuze,
Ia-ți traista de baloane și stilul desuet,
În sala de spectacol n-am loc de cabaret.