Am lipsit la orele de istorie
Niciodată nu am înțeles de ce
Profesorul mă dădea afară din clasă
Pentru că râdeam.

Nu cred totuși că râsul meu
Deranja chiar atât de tare soldații
Care dormeau uitați pe câmpiile din nord
Sau din est.

Nu cred că râsul meu s-ar fi auzit
În toiul proclamațiilor, sau că
Din cauza lui nu s-au încheiat păci
Câștigate prin abandon.

Nu știu de ce, dar râsul meu purta pecetea
Prizonierilor de război lăsați pe nedrept,
Într-un troc de carne și gloanțe,
Fără țară.

Mie istoria mi-a omorât râsul
Urcându-l pe eșafodul înălțat cu armele
Nespuse în poveștile învingătorilor
Din spatele ușii închise.