Tu

Mi-ai aprins în păr luceferi și mi-ai pus pe umeri stele,
M-ai încins cu marea neagră, mi-ai făcut din nopți mărgele,
Mi-ai cântat în șoaptă vise și mi-ai desenat pe piele
Pentru fiecare clipă hieroglife din poeme.

Te-ai jucat când lumea-n flăcări sta să cadă peste noi,
Tot ce e în legea firii, tu ai împărțit la doi,
Mi-ai pus verde de câmpie în privirile mirate,
Mi-ai prelins în suflet, dulce, taina clipelor furate.

Mi-ai purtat în palme pasul când cărarea era spini,
Dorul lacrimilor mele ai știut cum să-l alini,
Mi-ai schimbat în soare norii și mi-ai pus în suflet zarea,
Ai fost malul ce oprește pentru valuri căutarea.

Tu ești tu, un zbor de fluturi ce răstoarnă universul,
Stânca ce oprește vântul și oprește lumii mersul,
Cel ce dă luminii sensul și-o răsfrânge în culori,
Tu, doar tu îmi pui în zâmbet cântec de privighetori.