Miros de portocale, așezat grămadă în brațele copilăriei cu ochi strălucitori, ace de brad sclipind în lumina lumânărilor, mere și nuci jucând v-ați ascunselea în coșuri scăldate de colind. Un sentiment nedefinit, ca un salt al inimii, inexplicabil prin noutatea lui primenită în fiecare an, anticipare, exaltare, mirare, așteptare. Bucurie curată, reîntoarcere în timp, gânduri alergând către cei dragi cu nerăbdare, și către cei care nu mai sunt cu tandrețe și nostalgie. Frenezia de a fi, aroma îmbătătoare de cozonac și friptură, care învăluie lumea în "acasă". Dor de liniște, împlinire, pace. Lumini jucăușe înălțate până aproape de lună, ger tăios cu obraji îmbujorați și desene de abur pe oglinda lumii. Chiote cristaline printre nămeți, lovindu-se și ricoșând din oameni de zăpadă cu o cratiță așezată șăgalnic pe-o parte, și morcov obraznic sfidând albul din jur. Două mâini sufocate de mănuși, împreunate, tânjind după căldura atingerii. Fulare care învelesc zâmbete, zăpadă scârțâind ca o ușă secretă spre amintiri. Un cerșetor cu un zâmbet știrb mușcând dintr-o bucată mare de plăcintă cu brânză. Iubire.
Abonați-vă la
Postări
Comentarii
Despre mine
- Magdalena Hisum
- *** Sunt un simplu om...o medie intre ce au altii de spus despre mine si media intre ce cred ca sunt si ce as vrea sa fiu. Cred ca , la final, oricine ajunge sa isi dea seama ca nu stie cu adevarat cine este. Asta nu e relevant, conteaza ceea ce facem atat timp cat inca mai suntem aici si vrem sa fim CINEVA ***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu ezitati sa va expuneti parerea, viata e scurta:)