Vindeți poezia pe un pumn de arginți, o trădați schilodind frumusețea
trăirii, vă iubiți idolatric și-nălțați printre sfinți, oligarhic,
puterea prostiei. Cufundați în nimic înșirați prepoziții, care leagă
eterne frustrări și nevoi, călcați pe cadavre, invocați inchiziții,
condamnați ce-i trăire și-aruncați cu noroi. Construiți piedestale,
urcați singuri pe ele, vă hrăniți cu-ntuneric îngropați în grotesc,
arvuniți veșnicia punând zdrențe pe stele, împroșcați cu
lături în firesc. Cocoțați pe orgolii ponegriți tot ce-i sfânt, voi
mișei ce vă bateți azi joc de Cuvânt, inventați reguli noi dând
nonsensului nimb, ne-mbătați cu truisme, dând cultura la schimb. Hăhăind
interjecții scuturați peste noi, tot urâtul ființei, mici gargui
printre ploi, puneți giulgiu speranței, legați visul la ochi, ce-i
frumos defăimați, ochelari de miopi. Să fii contra a tot ce înseamnă
normal, să ucizi tot ce-i gând sub al vremii pumnal, nu-i decât fum
Universului foc, în al Artei tablou nu aveți niciun loc.
Veți fugi
înapoi în a grotei răcoare, întunerici de cuget, ucigași de frumos, o
pădure e verde, e aer, e soare, nu carii ce mâncă tulpina de jos!
Despre mine
- Magdalena Hisum
- *** Sunt un simplu om...o medie intre ce au altii de spus despre mine si media intre ce cred ca sunt si ce as vrea sa fiu. Cred ca , la final, oricine ajunge sa isi dea seama ca nu stie cu adevarat cine este. Asta nu e relevant, conteaza ceea ce facem atat timp cat inca mai suntem aici si vrem sa fim CINEVA ***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu ezitati sa va expuneti parerea, viata e scurta:)