DINCOLO

 

Hai să ne iubim în altă viață,

A devenit pământul neîncăpător pentru zei...

O să îmi torc firul departe de oameni,

acolo unde liniștea se prăbușește

în furtuni

cu tropot de singurătate în amurg.

O să îți împletesc din gânduri

o scară către lumina cea ascunsă sub țipete,

îți voi arăta cum se nasc zorile

din împreunarea pământului cu cerul.

Când îți voi întinde mâna,

să nu fugi!

Și dincolo voi fi tot eu,

doar puțin mai altcineva.