Tu să m-aștepți când lumile se-ngână,
Acolo unde doarme asfințitul.
De voi veni, tu să mă prinzi de mână,
Să mă-mpletești cu dorul și zenitul.
Să mă aștepți când naște cerul luna,
Când stelele aruncă-n nori lumina,
Iar de tristețea-și leapădă cununa,
Tu să îmi fii în nemurire vina.
Tu să m-aștepți indiferent de vremuri
De ploi, de soare sau de mersul sorții
Căci de mă doare, simt cum te cutremuri
Și pentru mine ai scula și morții.
Să fii acolo să îmi prinzi căderea,
Să-ți fiu pentru uitări zădărnicie.
Să-i negi dumnezeirii iarăși vrerea
Să mă iubești, avid, pentru vecie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu ezitati sa va expuneti parerea, viata e scurta:)