Discutam cu cineva despre dificultatea de a comunica. Eu sustineam ca tot timpul comunicam, el nu, si nu! Am mai meditat...si mi-am revizuit atitudinea. Aparent, toti comunicam : cumparam zarzavat, scriem diverse mesaje pe site, schimbam impresii despre vreme, ne plangem, mai injuram pe unul, pe altul. Dar oare cati oameni mai au curajul sa isi dezvaluie sufletul cu adevarat? Traim intr-un joc al aparentelor, al imaginilor create ad-hoc si in functie de interese. Mai avem oare prieteni adevarati? gandeste-te, cat timp a trecut de cand nu ai mai spus cuiva ce ai pe suflet, fara frica de a te trezi a doua zi cu pasurile tale "pe toate zidurile"? Plaut spunea un mare adevar: "Homo homini lupus"...dar noi nici macar nu mai traim in haite. Nu mai avem prieteni, doar "amici" si "cunostinte", iar daca incercam sa ii ridicam la rangul de prieteni au ei grija sa revina rapid la stadiul de cunostinte. Daca te uiti pe facebook, si dai un simplu click la profilul cuiva, ales aleatoriu, pe link-ul PRIETENI un mare wow! iti va veni automat pe buze...are MII! Ni se umplu zilnic peretii de facebook cu tot felul de sharuieli impersonale, trimise in masa, asa, de amorul artei, ca sa ne facem ca spunem ceva. Putini oameni sunt aceia care SCRIU ceva despre ei.
Haideti sa nu ne mai prefacem! Haideti sa fim noi insine, ca nu doare, murim oricum si uitam:) Haideti sa spunem lucrurilor pe nume, urasc "diplomatia". Prefer sa mi se spuna in fata cu ura decat sa fiu injunghiata cu zambetul pe buze. Griurile reprezinta incertitudinea si in plan moral murdaria. Ca rufele gri, ce se vor albe, intinse de gospodinele de fatada pe uscatoarele la moda.
Consider ca am multi prieteni, ma insel oare? Va invit sa verificam, cine imi este prieten sa raspunda la "apel", iar cine nu, sa abdice> Macar sa stiu cum stau! :)))))))))))))))))
Despre mine
- Magdalena Hisum
- *** Sunt un simplu om...o medie intre ce au altii de spus despre mine si media intre ce cred ca sunt si ce as vrea sa fiu. Cred ca , la final, oricine ajunge sa isi dea seama ca nu stie cu adevarat cine este. Asta nu e relevant, conteaza ceea ce facem atat timp cat inca mai suntem aici si vrem sa fim CINEVA ***
15 septembrie 2011
6 iulie 2011
INTREBARI PENTRU PROFESORII ELEVILOR EXTERMINATI DE BACALAUREAT
1. Patru ani de zile, cat acei elevi pe care acum ii "ardeti" au trecut prin scoala ca gasca prin apa, unde erati? La cules capsuni?
2. Cum a ajuns un elev atat de "tabula rasa" in clasa a 12-a? Cam cate peschesuri ati incasat ca sa inchideti ochii si cate ore de meditatii vi s-au cotizat?
3. Ati uitat notele pe care le-ati luat dv, ca profesori, la examenele de titularizare?
4. De ce nu priviti elevii ca pe propriii dv. copii, in loc sa ii indepartati prin obtuzitate si rigiditate?
5. De ce nu obligati elevii sa cumpere manuale dupa care sa invete, si nu carti publicate de dv sau colegii cu dare de mana, care ingroasa randul cu maculatura?
6. Daca vedeti ca generatiile actuale sunt "pierdute", de ce nu incercati sa gasiti solutii pentru adaptarea sistemului de invatamant la noile tipare colective? Pentru sistemul de invatamant vad ca mai mult conteaza planificarile in limbaj standard si nu rezultatele obtinute. Pana si in puscarii s-au adaptat sistemele de educatie.
2. Cum a ajuns un elev atat de "tabula rasa" in clasa a 12-a? Cam cate peschesuri ati incasat ca sa inchideti ochii si cate ore de meditatii vi s-au cotizat?
3. Ati uitat notele pe care le-ati luat dv, ca profesori, la examenele de titularizare?
4. De ce nu priviti elevii ca pe propriii dv. copii, in loc sa ii indepartati prin obtuzitate si rigiditate?
5. De ce nu obligati elevii sa cumpere manuale dupa care sa invete, si nu carti publicate de dv sau colegii cu dare de mana, care ingroasa randul cu maculatura?
6. Daca vedeti ca generatiile actuale sunt "pierdute", de ce nu incercati sa gasiti solutii pentru adaptarea sistemului de invatamant la noile tipare colective? Pentru sistemul de invatamant vad ca mai mult conteaza planificarile in limbaj standard si nu rezultatele obtinute. Pana si in puscarii s-au adaptat sistemele de educatie.
5 iulie 2011
JE M'EN FICHE
Am obosit sa vad cum nimanui nu ii pasa. M-am saturat de eternele probleme fara rezolvare ale altora. M-am plictisit sa tot aud cum se lamenteaza unii, cum se complac in situatia de 2 bani in care sunt si se plang oricui are urechi de auzit despre cat de mare e durerea lor. Am obosit sa tot fac lucruri pentru multi altii cand putini altii fac ceva pentru mine. M-am saturat sa inghit porcariile celor care imi tot flutura in fata obligatiile mele si drepturile lor. M-am plictisit de falsele printipii si demagogia prostilor inscaunati.
Deci, imi permit un mare JE M'EN FICHE! Da' de ce sa ma doara pe mine cand altii comanda sa ma doara? Da' de ce sa nu am macar dreptul strutului de a ma ascunde in nisip?Imi da cineva o medalie dupa ce am plecat deja pe ultimul drum? Alors, aujourd'hui je m'en fous!
Deci, imi permit un mare JE M'EN FICHE! Da' de ce sa ma doara pe mine cand altii comanda sa ma doara? Da' de ce sa nu am macar dreptul strutului de a ma ascunde in nisip?Imi da cineva o medalie dupa ce am plecat deja pe ultimul drum? Alors, aujourd'hui je m'en fous!
25 iunie 2011
VALORI
Un diamant straluceste si in noroi, dar un rahat, chiar si poleit cu platina, tot rahat ramane. Uite-asa mi-am dat seama de ce, uneori, adierile verii aduc damfuri de somitati
8 iunie 2011
27 mai 2011
L'hiver sur la ulitza
Coşbuc reloaded:
L'hiver sur la ulitza
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un rrom, pe urmă doi.
Franţa pusă e pe sfadă,
Şi ni-I dă pe toţi grămadă,
Înapoi.
Câte-un rrom, pe urmă doi.
Franţa pusă e pe sfadă,
Şi ni-I dă pe toţi grămadă,
Înapoi.
Nu e cuşer, Dar e bine
Pentru Sarkozy, acum;
Taberele-s toate scrum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Pentru Sarkozy, acum;
Taberele-s toate scrum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt ţigani şi balabuste,
Vin la Otopeni ţipând,
Şi se-mping şi sar râzând,
Şi se-mpiedică de fuste,
Vrând-nevrând.
Vin la Otopeni ţipând,
Şi se-mping şi sar râzând,
Şi se-mpiedică de fuste,
Vrând-nevrând.
Cei mai mari, acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierare puşi,
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi stau grămadă
Lângă uşi.
Stau pe-ncăierare puşi,
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi stau grămadă
Lângă uşi.
Colo-n colţ, acum răsare
Un ţigan mai mărunţel,
Chinuindu-se să care
O sacoşă mult mai mare
Decât el.
Un ţigan mai mărunţel,
Chinuindu-se să care
O sacoşă mult mai mare
Decât el.
Opt cercei cu dansul are,
Cinci brăţări şi-un portofel,
De la nişte trecătoare,
Pe sub turnul ăla mare,
Zis Eiffel.
Cinci brăţări şi-un portofel,
De la nişte trecătoare,
Pe sub turnul ăla mare,
Zis Eiffel.
Altul, zău, cu dânsul, n-are
Nici bagaje, nici nimic,
Doar un lanţ, cu-o cruce mare,
Care saltă în mişcare
Pe buric.
Nici bagaje, nici nimic,
Doar un lanţ, cu-o cruce mare,
Care saltă în mişcare
Pe buric.
Trei ţigănci cu burta mare
Şi cu rochii fistichii,
Nu au loc ca să coboare,
C-alăptează fiecare
Doi copii.
Şi cu rochii fistichii,
Nu au loc ca să coboare,
C-alăptează fiecare
Doi copii.
Un reporter vine-n grabă
Să Le IA un interviu
Şi se-nvârte în pustiu
Până când răspunde-o babă,
Cam târziu.
Să Le IA un interviu
Şi se-nvârte în pustiu
Până când răspunde-o babă,
Cam târziu.
Se-oţărăşte rău bătrâna
Către cel cu microfon,
Şi-l înjură francofon,
Fi'ncă nu mai e româna
De bonton.
Către cel cu microfon,
Şi-l înjură francofon,
Fi'ncă nu mai e româna
De bonton.
Zice: -"Merde, cam mare graba,
N-am făcut nimica rău,
Uite-aici, îţi spune baba,
Ne băgară pe degeaba
La bulău.
N-am făcut nimica rău,
Uite-aici, îţi spune baba,
Ne băgară pe degeaba
La bulău.
Şi, degeaba NE-au dat banii
Că, mai şmecheri suntem noi.
Într-un an sau maxim doi,
Ne întoarcem, toţi ţiganii
Înapoi.
Nu e mare socotealăCă, mai şmecheri suntem noi.
Într-un an sau maxim doi,
Ne întoarcem, toţi ţiganii
Înapoi.
Că acasă NE-aţi trimis,
Ne-adunăm la repezeală
Şi să vezi atunci ciordeală
La Paris "! --
PRELUARE
14 aprilie 2011
ORIGINILE OMULUI
"Odată, o maimuţă din neamul Anecdotic ,
Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic ,
A zis : Atenţiune ! Sunt foarte afectată !
Tot circulă o vorbă , deloc adevărată
Că omul ar descinde din buna noastră rasă .
Ba chiar ideea asta îmi pare odioasă !
Şi , zău , savantul Darwin , tot neamul ni-l jigneşte
Când spune cum că omul cu noi se înrudeşte !
Aţi pomenit vreodată divorţuri printre noi ?
Copii lăsaţi pe drumuri sau arme de război ?
Am inventat , noi , cipuri şi alte drăcării ?
Însemne sataniste , otrăvuri , şmecherii ?
Văzut-aţi pe vreunul , retras în jungla deasă ,
Ca să scornească arma distrugerii în masă ?
Tot ce lăsăm în urmă , când mai sărbătorim ,
E biodegradabil . Natura o-ngrijim .
Aţi pomenit vreodată divorţuri printre noi ?
Copii lăsaţi pe drumuri sau arme de război ?
Am inventat , noi , cipuri şi alte drăcării ?
Însemne sataniste , otrăvuri , şmecherii ?
Văzut-aţi pe vreunul , retras în jungla deasă ,
Ca să scornească arma distrugerii în masă ?
Tot ce lăsăm în urmă , când mai sărbătorim ,
E biodegradabil . Natura o-ngrijim .
Iar omul otrăveşte , în fiecare zi ,
Păduri , câmpii şi ape , şi zările-azurii . . .
N-avem starlete porno sau dive-travestiţi ,
Şi , orişice s-ar zice , nu suntem troglodiţi !
Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintali ,
Drogaţi , lacomi de sânge sau homosexuali ,
Păduri , câmpii şi ape , şi zările-azurii . . .
N-avem starlete porno sau dive-travestiţi ,
Şi , orişice s-ar zice , nu suntem troglodiţi !
Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintali ,
Drogaţi , lacomi de sânge sau homosexuali ,
Escroci , bandiţi , gherile sau vreo tutungerie ?
În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie !
Noi n-avem mafii crude în stirpea noastră-aleasă ,
Nici terorişti , nici dogme , nici luptele de clasă ...
În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie !
Noi n-avem mafii crude în stirpea noastră-aleasă ,
Nici terorişti , nici dogme , nici luptele de clasă ...
Cât am bătut eu jungla , scuzaţi , n-am observat
În obştea maimuţească vreun cocotier privat .
Urmând calea cea bună şi , evident , corectă ,
Adolescenţii noştri părinţii şi-i respectă .
În ierarhia noastră , cum e firesc şi drept ,
Devine şef acela viteaz , agil , deştept ,
Capabil viaţa obştei s-o ţină , s-o păzească ,
De rele şi primejdii turma să şi-o ferească .
În obştea maimuţească vreun cocotier privat .
Urmând calea cea bună şi , evident , corectă ,
Adolescenţii noştri părinţii şi-i respectă .
În ierarhia noastră , cum e firesc şi drept ,
Devine şef acela viteaz , agil , deştept ,
Capabil viaţa obştei s-o ţină , s-o păzească ,
De rele şi primejdii turma să şi-o ferească .
Adesea şeful nostru îşi riscă mândra blană ,
Ca turmei să-i găsească loc de dormit şi hrană .
Pe când, priviţi! La oameni, ferească Domnul sfânt,
Şefi sunt cei fără suflet şi fără de cuvânt ,
Corupţi , vicleni , jigodii , cu gura cât mai mare,
Nebuni după putere şi după bunăstare !
De turma lor n-au grijă nici cât un bob de mei,
Contează doar averea şi înmulţirea ei .
Nu veţi vedea vreodată , cât soarele şi luna ,
O minte de maimuţă dospind în ea minciuna .
La om , tot ce înseamnă minciună , intrigi , ură
Sunt legi de referinţă , a doua lui natură .
Chiar dac-aş fi silită de vreun laborator,
N-aş deveni vreun Iuda ori vreun informator . . .
La om , tot ce înseamnă minciună , intrigi , ură
Sunt legi de referinţă , a doua lui natură .
Chiar dac-aş fi silită de vreun laborator,
N-aş deveni vreun Iuda ori vreun informator . . .
Şi iată înc-un lucru din lumea mea frumos:
La noi nu se întâmplă război religios,
Nici sfinte inchiziţii , nici libertăţi în lanţuri ,
Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri,
Nici ordine mondială , şi nici naţionalism ,
Şi nici vreo îndoială ce-aduce ateism . . .
La noi nu se întâmplă război religios,
Nici sfinte inchiziţii , nici libertăţi în lanţuri ,
Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri,
Nici ordine mondială , şi nici naţionalism ,
Şi nici vreo îndoială ce-aduce ateism . . .
E-ADEVĂRAT CĂ OMUL, ACEST BIPED, GUNOI,
ARATĂ CA MAIMUŢA, DAR N-A DESCINS DIN NOI"
7 aprilie 2011
3 decembrie 2010
5 MOSTRE DE ADEVAR
"Democratia trebuie sa insemne mult mai mult, decit doi lupi si o oaie care voteaza ce sa manince la cina." James Bovard
"Raul inerent al capitalismului este impartirea neechitabila a bogatiilor. Bunul inerent al socialismului este impartirea echitabila a saraciei." Winston Churchill
"Ajutorul extern trebuie inteles ca un transfer de bani de la oamenii saraci din tarile bogate catre oamenii bogati din tarile sarace." Douglas Casey
"In general, arta de a guverna consta in capacitatea de a lua cit mai multi bani de la o parte de cetateni, pentru a o da altora." Voltaire
"Nici o viata, libertate sau proprietate nu este in siguranta, atat timp cit aparatul legislativ este in sesiune." Mark Twain
"Raul inerent al capitalismului este impartirea neechitabila a bogatiilor. Bunul inerent al socialismului este impartirea echitabila a saraciei." Winston Churchill
"Ajutorul extern trebuie inteles ca un transfer de bani de la oamenii saraci din tarile bogate catre oamenii bogati din tarile sarace." Douglas Casey
"In general, arta de a guverna consta in capacitatea de a lua cit mai multi bani de la o parte de cetateni, pentru a o da altora." Voltaire
"Nici o viata, libertate sau proprietate nu este in siguranta, atat timp cit aparatul legislativ este in sesiune." Mark Twain
Abonați-vă la:
Postări (Atom)