În partida de poker pe care o joci cu viața;
Îmi ies din minți privind chipul impasibil
Știind cacealmaua ascunsă de pleoape.
Cu sufletul la gură îmi agăț privirea de buze,
Încă mai poartă cicatricile peceților
Puse de trupul meu rugilor tale
În flămândă noapte de arcuiri inutile.
Ridici miza cu două zile de plimbări sub clar de lună,
Ea plusează cu un copil nenăscut.
Eu îmi apăs ochii până la durere
Și îmi număr stelele.
Mi-e auzul secerat de șuieratul clipelor,
Se scurg printre degetele tale evantai de regine și popi
Îmbulzindu-se spre o chintă de inimă,
Eșafodul trupului meu aruncat.
Îmi trimite arcuri prin vene tăcerea,
Strâng genunchii la gură
Și aștept, cu sufletul larg închis,
Ghilotina potului strâns de pe masă.
Încă mai poartă cicatricile peceților
Puse de trupul meu rugilor tale
În flămândă noapte de arcuiri inutile.
Ridici miza cu două zile de plimbări sub clar de lună,
Ea plusează cu un copil nenăscut.
Eu îmi apăs ochii până la durere
Și îmi număr stelele.
Mi-e auzul secerat de șuieratul clipelor,
Se scurg printre degetele tale evantai de regine și popi
Îmbulzindu-se spre o chintă de inimă,
Eșafodul trupului meu aruncat.
Îmi trimite arcuri prin vene tăcerea,
Strâng genunchii la gură
Și aștept, cu sufletul larg închis,
Ghilotina potului strâns de pe masă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu ezitati sa va expuneti parerea, viata e scurta:)