Styx

Nu-mi luați bărcile colorate,
M-am chinuit mult să le pictez!
Am topit puțin aur din jocul razelor pe pământul fierbinte,
Și am adăugat un strop de fericire.

Apoi am furat niște cireșe
Și le-am amestecat cu zâmbete de copil,
Și am obținut roșul acesta minunat
Din care au căzut câteva picături pe buburuze.

Am o barcă albastră,
Am lăsat-o puțin mai în spate,
O să îi mai împrospătez puțin culoarea, la bătrânețe,
Când mi-o fi lumea mai dragă.

Le-am pus și pânze, din aripi de libelulă,
Dar le-a luat vântul cu el,
Într-o seară când stăteam la o bârfă cu viața,
Pe malul mării.

Nu-mi luați bărcile...cândva, când voi fi bătrână,
I le voi da lui Charon, și voi strânge obol cu obol,
Pentru a-mi cumpăra șapte vieți,
Să mi le petrec pictând bărci.