Bărbate,
Mi-e zidul strâmt,
Și-mi apasă pe suflet
Colbul,
Îndoit de așteptări.
Ia o bucată de pâine
Oi fi ostenit, eu o coc
Oricum.
Mi-e în sânge de veacuri
Iubirea de tine.
Alta nu ți-o mângâia sufletul
Cu firimiturile
Din desaga ta,
Și când ți-o fi foame
Le vei găsi.
Până atunci,
Eu îmi frământ dorurile,
Mestec cu mâini muncite
Grâu sărutat de lacrimile soarelui
Și atârn în ramă
Veșnicia.
Ți-oi fura zâmbetul,
Așteptându-te în prag.
Îmi vei șterge mâinile
Cu ștergarul uitat pe prispă,
Și ți-oi mângâia buzele arse.
Te-oi întreba
De ți-e sete...
Abonați-vă la
Postări
Comentarii
Despre mine
- Magdalena Hisum
- *** Sunt un simplu om...o medie intre ce au altii de spus despre mine si media intre ce cred ca sunt si ce as vrea sa fiu. Cred ca , la final, oricine ajunge sa isi dea seama ca nu stie cu adevarat cine este. Asta nu e relevant, conteaza ceea ce facem atat timp cat inca mai suntem aici si vrem sa fim CINEVA ***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu ezitati sa va expuneti parerea, viata e scurta:)