IN SOMNII

Ceasurile nu mai vor să îmi vorbească;
Timpul s-a întors cu fața la perete
Și îmi tace secundele, sforăind,
Dând nopții mele veleități de zi.

Viața îmi aliniază gândurile grăbite
În șiruri ordonate de pioni bicolori,
Pentru o partidă iluzorie la sfârșitul căreia
Oricum nebunul va câștiga regina.
Lustruiesc cu o bucată de suflet
Ideile mele despre oameni
Ascultând atentă bătăile inimii lor
Care parcă se aud din ce în ce mai stins.
E târziu și totuși prea devreme;
Și într-un fâlfâit de aripi multicolore
Lumina își ia avântul în rama geamului meu
În timp ce timpul ne adoarme, cu fața la perete.