Renegat

Sunt regele tavernelor învolburate-n fum,
Mi-s nopțile-mpregnate-n deliciul efemer,
În cântec deșănțat de vesele cocote
Îmi târâi printre stele destinul adulter.

Un saltimbanc ce viața uitat-a să mai doară,
Aleg și sunt ales, lovesc și sunt lovit.
Dar mă ridic în zâmbet, și cer o altă rundă,
Trup, cușcă pentru corbi, și suflet oțelit.

Eu printre cerșetori am învățat amarul,
Mamă mi-a fost un hoț, iar tată cer albastru,
Învățătoare curve, educator pustiul,
Sudalma mi-a fost lege în sufletul sihastru.

Printre minciuni ales-am să deslușesc minciuna,
Cu fruntea sus să apăr luminii întuneric,
Să prețuiesc candoarea, durerea și speranța,
Să-ngrop nimicnicia în suflu cadaveric.

Blamat de-am fost, totuna-i, am sufletul curat,
Cu pumni am câștigat o pâine, cu iz de mucegai.
Cu bani, în viața asta, nu am de cumpărat
Decât un drum, departe de-al lumii putregai.